VĂ INVIT INTR-O CĂLĂTORIE PRINTRE AROMELE ŞI CULORILE DIN FARFURII ŞI PAHARE !
Dar sunt "...ca acele călăuze care merg în fața ta dar nu întorc capul să vadă dacă îi urmezi".
BON VOYAGE !
ADRIANA

sâmbătă, 7 aprilie 2012

100 DE ANI DE 'VIN STIRBEY' (altfel despre "STIRBEY")

Sau, cel puţin, asta mi-a trecut ca un flash prin minte cînd am am vizitat standul Cramei "PRINCE ŞTIRBEY" de la GOODWINE . Dar, s-o luăm pe-ndelete.
Ca de obicei, înghesuială la stand, dacă vroiai să schimbi o vorbă cu familia von Kripp sau cu Raluca Bauer, trebuia să vii dimineaţa devreme ! Altfel nu aveai nici o şansă !!!
Lume, cît cuprinde ! "Ia să vedem ce au mai scos!? Ce a făcut Oliver Bauer în anul care a trecut?" Şi , judecînd după afluenţa de la stand şi după cronicile ulterioare, se pare că nu a stat degeaba şi ce-a făcut, a făcut bine !
Un "ROSE 2011" şi un "NEGRU de DRĂGĂŞANI-2010" aşteptau părerile . Alături de vinurile deja cunoscute şi apreciate ca atare,
 aliniate frumos, am văzut o sticlă neagră- neagră: "NEGRUL de DRĂGĂŞANI" nu se lasă ghicit nici măcar după etichetă. Vine direct din întunericul butoiului, nu a mai văzut lumina soarelui de cînd era ciorchine dulce. Pare liniştit acum. Dar asta, numai pînă  încep vizitatorii să-i  caute gustul şi misterele!
Alături de "NOVAC", "MERLOT" şi "CABERNET SAUVIGNON" îmbrăcate în sticlele cu gulere negru-auriu  şi accesorizate cu etichetele inconfundabile,  NEGRUL face faţă... neagră şi misterioasă.
Evident, emoţiile îi sunt sporite şi de maiestosul "SPUMANT ŞTIRBEY" care tronează sigur de succesul, confirmat de altfel, de la lansare. Nu are rost acum, la spartul tîrgului, să vin eu, nespecialista, să-mi dau cu părerea despre vinurile expuse de Crama STIRBEY la actuala expoziţie. Asta, din două motive:
  1.Nu am degustat toate vinurile lor.
2.Nu sunt o cunoscătoare în adevăratul sens al cuvîntului, n-are rost să-mi dau cu părerea aiurea. Vinurile lor au fost degustate de cei care într-adevăr se pricep şi părerile, cum rar am vazut, sunt unanime! Laudative pe toată linia!
Adevărul este că, un pui de gripă sau răceala-ce-o fi fost, îmi dădea o stare destul de neplăcută şi nu-mi prea lăsa lejer uzul conversaţiei. Spontaneitatea Ralucăi, om cu un debordant simţ al umorului, amabilitatea familiei von Kripp, nu au fost de-ajuns să-mi înlăture umoarea. Dar, i-am venit de hac cu un pahar de "SPUMANT" ! Dacă nici asta nu reuşea să-mi redea buna dispoziţie, apăi nu mai reuşea nimeni ! Am avut dreptate! Altfel te vede Europa şi eu, la rîndul meu o văd cu alti ochi!
Atat de altfel că, atenţia mi-a fost atrasă de cîteva foto-copii afişate pe unul din pereţii standului. Curioasă ca o coţofană, am apelat spre dumerire, la amabilitatea Ilenei von Kripp. Originalele, cel puţin după ortografie, par a fi foooaarte vechi. Într-adevăr, aflu că au mai bine de 100 de ani ! Astfel, din Menu-ul unui restaurant cu dever din 1907 aflu ca vinurile "Ştirbey" erau la căutare.
CARTE DES VINS recomnda la secţiunea Vinuri Albe, - "DINING CAR STIRBEY" la 40 lei/L şi "MUSCAT OTTONEL" la 55 lei/l.
 La secţiunea de Vinuri Rosii -"DINING CAR" -40 lei/L.
Dar şi revista "ALBINA", în anul de graţiei 1912, recomanda VINUL STIRBEY!
Şi, personal, nu le bănuiesc de comportament actual în publicitate. 
Mă-ndoiesc grozav că, acum 100 de ani , era vorba de agresivă politică de
marketing! 
Interesant ar fi de aflat cine era enologul vinurilor la vremea respectivă ! 
Care era formula vinului? 
Era considerat un vin scump, accesibil sau ieftin? 
Întrebări cărora, personal, nu le-am aflat răspunsul!
Dar, faptul că şi acum mai bine de 100 de ani,vinul ŞTIRBEY era o marca tradiţional cunoscută, spune foarte multe!
Şi faptul că acum 100 de ani vinul ŞTIRBEY era apreciat pe piaţă şi, mai ales că acum, în condiţii de concurenţă acerbă, îşi păstrează locul în categoria vinurilor de top!
Trebuie să recunoaştem că este o performanţă.
La nivel naţional, nu sunt singurii cu tradiţie şi cu nume venit din istorie. Dar, spre deosebire de ceilalţi nu au făcut rabat de la calitate in favoarea cantităţii: cantitativ puţin, meticulos lucrat, cu atenţie la detalii de calitate şi păstrarea liniei tradiţionale vechi de mai bine de 100 de ani. Iată, printre altele, ce dă unicitate acestui vin. 
Asa se face că, în ciuda vicisitudinilor socio-istorice, vinul STIRBEY a fost şi rămîne o valoare!
Nu putem să-i urăm decît: "AŞA SĂ RĂMÎNĂ" !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu